E o poză de revistă! E înduioșător să vezi cum un animăluț are grijă nu de unul, ci de cinci pui, care mai de care mai drăgălaș!
Aura, să ai o zi cu adevărat frumoasă, așa cum e și sufletul tău bun și generos! Te îmbrățișez cu mare drag!
Mirela, animalele sunt înstinctiv devodate puilor lor! Nu există motive ca să-şi părăsească puii neajutoraţi ! Doar la (ne)oameni se întâmplă !
Mulţumesc, cu drag!
Cand vezi cate-o chestie de-asta, cabd vezi Viata sub o alta forma, privindu-te cu alti ochi, e imposibil sa nu zambesti… Chiar se potriveste de minune “Life in pictures” la fotografia asta…
Sa ai o duminica usoara, Aura, cu raze de soare si caldura in suflet!
Teo, viaţa este perpetuă şi frumoasă în esenţa ei. Doar oamenii o urâţesc de multe ori, fără să gândească la faptul că nu o trăim decât o singură dată!
Iulisa, sigur nu există OAMENI care să nu se înduioşeze în faţa unui aşa “spectacol”, dar sunt o mulţime de neoameni care nu numai că trec nepăsători, dar mai lovesc şi cu bocancul, aşa chiar fără motiv!
Costi, dacă ar fi fost un cocker alb… atunci te invitam pe tine să-i faci o poză “profi” şi o duceai la salonul de artă fotografică!!! Şi ţie şi Irinei, gânduri dragi!
Nişte mici papă-lapte!
Astăzi, am venit de la un amic cu un litru de lapte, în plasă. Am turnat în lăboşelul lui Ulise aproape o jumătate de litru. Deşi, din cauza gerului, zilele acestea primeşte porţie dublă de grăunţe (hrană uscată pentru câini; un amestec de trei feluri diferite!), lăpticul a fost pompat non-stop. Cred că a făcut pauză de respirat … până a avut lăptic în castron.
Să-ţi trăiască!
Zamfir, mă bucur mult pentru evoluţia în bine a lui Ulise. Impresionantă este şi grija deosebită pe care o acorzi prietenului tău necuvântător , în condiţiile în care ştiu că te neglijezi pe tine ca să îl poţi hrăni pe el coorespunzător.
Frumoasa imaginea acestei mamici cu puiutii ei.
Sint dolofani.
Cine are sau a avut asa ceva acasa ii multumeste lui Dumnezeu pentru dar.Caci este un dar de unde invatam .
Tocmai am fost in curte si in garaj sa hranesc cainii de afara; cei din casa n-ar iesi nici sa-si faca necesitatile…
Sa (ne) traiti, ca (ne) trebuiti !
Daurel, se vede de la o poştă iubitorul raselor canine! Dacă ai şti prin ce experineţă au trecut cei doi câini lupi ai băiatului meu , te-ai îngrozi: au stat patru zile în viscol nemâncaţi, fiindcă băiatul meu cu întreaga familie, din cauza drumurilor blocate, nu a avut cum să ajungă la ei! Când au ajuns acasă şi le-au dat să mănânce erau în stare să înghită şi ambalajul. Din fericire au rezistat chiar fără nici un fel de urmări!
catelusa mea, singura data cand a facut puiuti, a facut 11 ! in cele din urma au ramas 8, pentru ca 3 nu au rezistat (erau foarte micuti la nastere). am o fotografie cu ei – poza de grup – stand unul peste celalalt, si-s teribil de simpatici.
Căţeluşa din curtea părinţilor mei, deşi e numai puţin mai mare decât o pisică, a făcut mereu câte 8-10 căţeluşi! Până să-i nască, era rotundă ca o minge şi tare mai râdeam de înfăţişarea ei caraghioasă. Dar ce mămică minunată a fost pentru puiuţii ei. Şi eu i-am pus pe blog, că prea erau frumoşi!
Alex, toţi oamenii cu suflet bun iubesc animalele. Câinele este cel mai bun prieten al omului, este poate singura fiinţă care linge mâna stăpânului chiar şi după ce l-a lovit.
ianuarie 29, 2012 la 2:50 am
Ce impresionantă și înduioșătoare fotografie !
Viața într-o imagine !
ianuarie 29, 2012 la 9:14 am
Ervin, “puştanii” sunt pe baricade!
ianuarie 29, 2012 la 2:52 am
ce dragalasi sunt…si cum are grija de ei mamica lor….important e ca ei sa pape bine de tot
ianuarie 29, 2012 la 9:16 am
Pandhora, Ledy etse o mămică tare grijulie, iar dolofanii golesc cu repeziciune “biberoanele”.
ianuarie 29, 2012 la 11:16 am
E o poză de revistă! E înduioșător să vezi cum un animăluț are grijă nu de unul, ci de cinci pui, care mai de care mai drăgălaș!
Aura, să ai o zi cu adevărat frumoasă, așa cum e și sufletul tău bun și generos! Te îmbrățișez cu mare drag!
ianuarie 29, 2012 la 5:41 pm
Mirela, animalele sunt înstinctiv devodate puilor lor! Nu există motive ca să-şi părăsească puii neajutoraţi ! Doar la (ne)oameni se întâmplă !
Mulţumesc, cu drag!
ianuarie 29, 2012 la 11:24 am
5 negri mititei ce sa hranesc cu viata:)
ianuarie 29, 2012 la 5:43 pm
Elena, cei cinci negri mititei sunt de-acum măricei! mama lor i-a hrănit bine!
ianuarie 29, 2012 la 12:23 pm
Înduioșător!
Nu prea mai găsesc alte cuvinte.
ianuarie 29, 2012 la 5:44 pm
Gina, nici nu sunt cuvinte !
ianuarie 29, 2012 la 12:24 pm
Cand vezi cate-o chestie de-asta, cabd vezi Viata sub o alta forma, privindu-te cu alti ochi, e imposibil sa nu zambesti… Chiar se potriveste de minune “Life in pictures” la fotografia asta…
Sa ai o duminica usoara, Aura, cu raze de soare si caldura in suflet!
ianuarie 29, 2012 la 5:46 pm
Teo, viaţa este perpetuă şi frumoasă în esenţa ei. Doar oamenii o urâţesc de multe ori, fără să gândească la faptul că nu o trăim decât o singură dată!
ianuarie 29, 2012 la 1:02 pm
Cinci puiuti simpatici! E mama eroina!
Zi placuta!
ianuarie 29, 2012 la 5:47 pm
Diverse, mamă eroină a fost când a avut 9 (nouă) puişori negri tuci!
ianuarie 29, 2012 la 1:06 pm
cred că nimeni nu vorbeşte în front cînd sînt la masă, sînt toţi foarte absorbiţi de ceea ce fac
o duminică plăcută să aveţi!
ianuarie 29, 2012 la 5:48 pm
Călin , într-adevăr nimeni nu vorbeşte în front când mănâncă,. Doar când se dă semnalul de masă are loc “ataculmde la Verdun!”
ianuarie 29, 2012 la 1:11 pm
Sunt tare simpatici, iar imaginea este înduioşătoare în egală măsură…
Îmi place!
ianuarie 29, 2012 la 5:50 pm
Peter, departe de a fi un ” recital ilustrat” aşa cum impresionant prezinţi tu, am încercat să redau o parte din frumuseţea instinctelor animalelor !
ianuarie 29, 2012 la 1:31 pm
Mama Cocker este grijulie cu micutii ei.
ianuarie 29, 2012 la 5:53 pm
Cristi,
Mama Cocker are cinci puradei
Toţi vioi, grăsuţi şi frumuşei!
… ţi-aş da patru dacă vrei!
ianuarie 29, 2012 la 1:31 pm
Exista om care sa nu se fi
lasat induiosat de o astfel de imagine?
O zi frumoasa!
ianuarie 29, 2012 la 5:55 pm
Iulisa, sigur nu există OAMENI care să nu se înduioşeze în faţa unui aşa “spectacol”, dar sunt o mulţime de neoameni care nu numai că trec nepăsători, dar mai lovesc şi cu bocancul, aşa chiar fără motiv!
ianuarie 29, 2012 la 1:34 pm
Sarut mana ,cu respect!
Plin de dragoste si datatoare de siguranta,alcatuiesc un tablou induiosator!
Va doresc o zi din cele mai placute
ianuarie 29, 2012 la 5:57 pm
SoriN, orice mamă din lumea animaleleor îşi apără pui până la sacrificu suprem fără ezitare şi puişorii ştiu asta şi se simt în siguranţă.
ianuarie 29, 2012 la 3:09 pm
Pentru tine si catei, pentru prietenii de-aici, dar si pentru mamica iubitoare de 5 dragalasi catelusi, iata un puppy song!
O zi minunata, Auras!
ianuarie 29, 2012 la 5:58 pm
Mirela, mulţumesc mult, este un dar minunat!
ianuarie 29, 2012 la 3:31 pm
Ce simpatici sunt
O duminica frumoasa!
ianuarie 29, 2012 la 6:03 pm
Cris-Mary, bine ai venit printre stropi de suflet. Căţeluşii sunt drăgălaşi foc! Mulţumesc, la fel!
ianuarie 29, 2012 la 5:35 pm
Cat sunt de simpatici. Ar fi trebuit sa fie si unul alb, sa vezi minunatie. Cu drag, o zi buna.
ianuarie 29, 2012 la 6:03 pm
Costi, dacă ar fi fost un cocker alb… atunci te invitam pe tine să-i faci o poză “profi” şi o duceai la salonul de artă fotografică!!! Şi ţie şi Irinei, gânduri dragi!
ianuarie 29, 2012 la 5:59 pm
Hehe. Poza de familie:>. Sunt adorabili.:X
ianuarie 30, 2012 la 12:15 am
mucroz, da, este din cele de pus în ramă !
ianuarie 29, 2012 la 6:25 pm
Simpatici foc. Si atat de dolofanei.
ianuarie 29, 2012 la 7:10 pm
carmen, dilofani ca nişte pepenaşi !
ianuarie 29, 2012 la 7:03 pm
cinci ghemuri mici si negre ca smoala. Superba imagine!
ianuarie 29, 2012 la 7:10 pm
Carmen, da, dar sunt ghemuri răsfăţate de toată lumea!
ianuarie 29, 2012 la 8:51 pm
Mămicile astea din regnul animal pot da lecții de viață multor bipede.
ianuarie 29, 2012 la 11:14 pm
Silavaracald, oho-ho! şi-ncă ce de lecţii ar avea de învăţat! Prima ar fi cea legată de abandon!
ianuarie 29, 2012 la 10:18 pm
Sssshhht, eu nu vorbesc prea mult ca sa nu ii deranjez de la masa.
ianuarie 29, 2012 la 11:13 pm
Luna patrata, trimite-ţi doar razele ca să le mângâie spinăruşele dolofane!
ianuarie 30, 2012 la 12:51 am
Eu sunt convinsă că acolo nu prea era linişte…
Noi ne ţinem şi respiraţia uitându-ne la ei.
ianuarie 30, 2012 la 12:57 am
Gabriela-Elena, se aude o molfăială agitată ca şi cum cineva le-ar lua “biberonul” din botic!
ianuarie 30, 2012 la 4:05 am
Nişte mici papă-lapte!
Astăzi, am venit de la un amic cu un litru de lapte, în plasă. Am turnat în lăboşelul lui Ulise aproape o jumătate de litru. Deşi, din cauza gerului, zilele acestea primeşte porţie dublă de grăunţe (hrană uscată pentru câini; un amestec de trei feluri diferite!), lăpticul a fost pompat non-stop. Cred că a făcut pauză de respirat … până a avut lăptic în castron.
Să-ţi trăiască!
ianuarie 30, 2012 la 2:59 pm
Zamfir, mă bucur mult pentru evoluţia în bine a lui Ulise. Impresionantă este şi grija deosebită pe care o acorzi prietenului tău necuvântător , în condiţiile în care ştiu că te neglijezi pe tine ca să îl poţi hrăni pe el coorespunzător.
ianuarie 30, 2012 la 8:46 am
S-o ajunge a mancare?
)
Dictonu’:care pe care!
ianuarie 30, 2012 la 3:09 pm
Virusel,
După cum sunt de grăsuţi
Chiar de sunt aşa de mulţi,
Lapte este din destul!
Fiecare e sătul!
ianuarie 30, 2012 la 2:48 pm
[...] Melami, Umograf, Madi si Onu, Manafu, CARMEN, Blogatu, Pato Basil, Madalina, Tu1074, Dictatura, Aurora, Lorelei, Like this:LikeOne blogger likes this [...]
ianuarie 30, 2012 la 6:48 pm
Ce este acoloooo?
)) Pare sa fie destul!
ianuarie 30, 2012 la 10:14 pm
Adrian, acolo este Ledy – căţeluşa noastră cu cinci căţeluşi ! Lapte? Berechet!
ianuarie 30, 2012 la 9:28 pm
O imagine care ne face mai buni, mai blânzi, mai duioși… Mulțumim, Aurora !
ianuarie 30, 2012 la 10:15 pm
Zina, ai dreptate, trebuie să ai inimă de piatră să nu te înduiopşeze o scenă ca aceasta!
ianuarie 31, 2012 la 10:06 am
Frumoasa imaginea acestei mamici cu puiutii ei.
Sint dolofani.
Cine are sau a avut asa ceva acasa ii multumeste lui Dumnezeu pentru dar.Caci este un dar de unde invatam .
ianuarie 31, 2012 la 7:10 pm
Alexandru, dacă ai şti câtă dreptate ai în privinţa lecţiilor pe care mamele animal ar putea să le dea unor aşa numite mame-femei!!!!
ianuarie 31, 2012 la 10:08 am
In poza asta vedem o mamica cu “stropii ei de suflet”!
Saru’mina!
ianuarie 31, 2012 la 7:09 pm
Alexandru, m-ai făcut să zâmbesc! Ai dreptate!
ianuarie 31, 2012 la 11:04 am
Tocmai am fost in curte si in garaj sa hranesc cainii de afara; cei din casa n-ar iesi nici sa-si faca necesitatile…
Sa (ne) traiti, ca (ne) trebuiti !
ianuarie 31, 2012 la 7:08 pm
Daurel, se vede de la o poştă iubitorul raselor canine! Dacă ai şti prin ce experineţă au trecut cei doi câini lupi ai băiatului meu , te-ai îngrozi: au stat patru zile în viscol nemâncaţi, fiindcă băiatul meu cu întreaga familie, din cauza drumurilor blocate, nu a avut cum să ajungă la ei! Când au ajuns acasă şi le-au dat să mănânce erau în stare să înghită şi ambalajul. Din fericire au rezistat chiar fără nici un fel de urmări!
ianuarie 31, 2012 la 3:49 pm
Ce frumosi sunt cateii din imaginea de sus. De cat timp sunt ? sunt de rasa?
ianuarie 31, 2012 la 7:02 pm
Dli, bine ai venit! Atunci când i-am fotografiat nu aveau decât trei săptămâni, dar acum au deja trei luni. Sunt Coker rasă pură.
ianuarie 31, 2012 la 7:42 pm
Aura,
N-au înghețat puiuții? Ar trebui să doarmă la ora asta!
ianuarie 31, 2012 la 9:48 pm
[...] Linişte, mâncăm! LIFE IN PICTURES [...]
ianuarie 31, 2012 la 10:55 pm
[...] Linişte, mâncăm! LIFE IN PICTURES [...]
februarie 1, 2012 la 12:39 am
[...] Clipe de Cluj, Colţul cu muzică, Costin, Dana, Lili, lunapatrata, Mirela, Iulia, Teo Negură, Aurora, [...]
februarie 2, 2012 la 5:30 pm
catelusa mea, singura data cand a facut puiuti, a facut 11 ! in cele din urma au ramas 8, pentru ca 3 nu au rezistat (erau foarte micuti la nastere). am o fotografie cu ei – poza de grup – stand unul peste celalalt, si-s teribil de simpatici.
februarie 2, 2012 la 7:12 pm
Carmen, îmi imaginez cum arătau claie peste grămadă opt ghemotoace vii! Drăgălaşi ca toţi puiuţii!
februarie 5, 2012 la 11:26 am
Căţeluşa din curtea părinţilor mei, deşi e numai puţin mai mare decât o pisică, a făcut mereu câte 8-10 căţeluşi! Până să-i nască, era rotundă ca o minge şi tare mai râdeam de înfăţişarea ei caraghioasă. Dar ce mămică minunată a fost pentru puiuţii ei. Şi eu i-am pus pe blog, că prea erau frumoşi!
februarie 5, 2012 la 12:55 pm
Alex, toţi oamenii cu suflet bun iubesc animalele. Câinele este cel mai bun prieten al omului, este poate singura fiinţă care linge mâna stăpânului chiar şi după ce l-a lovit.