Saracie dorita

Sunt contrariata. Incep sa inteleg de ce unii sunt foarte saraci! De ce? Pentru ca asa se simt bine. Credeti-ma! Exclud exceptiile. Am sa va spun si cum am ajuns la concluzia aceasta: ieri, intrand in magazinul satesc, intalnesc o femeie – Florica – despre care stiam ca este foarte saraca. Se uita cu jind la produsele din carne aflate in vitrina frigorifica. Nu a luat nimic. A iesit imediat ce mi-am terminat de facut cumparaturile si cum mergea aproape de mine, am simtit nevoia sa-i dau binete. Proasta inspiratie! O intreb de una de alta, ajungem la problema spinoasa a hranei si inteleg ca nu are ce pune la fiert, fapt pentru care ma ofer sa-i dau un pachet de carne tocata, numai sa mearga cu mine, fiindca il am in frigider. Femeia s-a uitat la mine crucis si contrariata… foc ! Mi-a raspuns scandalizata:
– Pe caldura asta? (Ca si cum ar fi trebuit sa traverseze desertul in pielea goala, fara camila si fara apa!)
– Bine – zic eu conciliant – acum e cald, dar pe seara poti gati!
– Na-a! (asta insemnand NU) Daca tot vrei sa-mi dai, lasa nu mai imi da carnea, si cand faci matale sarmale, imi dai si mie intr-o strachina, sa gustam si noi, ca ce sa mai ma chinuiesc si io.
– !?! (cateva secunde am ramas fara replica!) Eram atat de contrariata, incat mi-au trebuit cateva secunde bune sa inteleg ca puturoasa dadea cu piciorul unei posibile oale cu sarmale, multumindu-se cu cateva, numai sa nu munceasca. I-am spus.:”Bine!” si am grabit pasul, fara macar sa-i mai adresez o formula de salut.
Nu stiu daca am gresit sau nu, dar eu sarmale nu i-am mai dus si cred ca nici in vecii vecilor nu-i mai ofer ceva.
Inteleg saracia si-mi ofer sprijinul atat cat ma tin curelele atunci cand vad ca nu este nimic de facut, dar nu inteleg in ruptul capului sa te complaci astfel , mai ales cand esti valid, ai si unde munci, numai ca mori de lene, si gandesti ca-ti poate face munca gratuit si benevol un potential fraier!
Ajung acasa unde ma astepta o vecina, o bogatie de taranca harnica, inteleapta si priceputa. Ii povestesc toata tarasenia, mai mult sa-mi vars focul, fiindca eu privisem atitudinea lenesei, la scara macro , o multiplicasem in mii de posibile Florici in toata tara si intuiam dezastrul!
Vecina m-a ascultat si la randu-i, fara sa se mire de ce-i povestisem imi spune linistita:
– A! Asta nu-i nimic, mai doamna! La noi a muncit cu barbatu-meu
Ion a lui tzatza Maria, si cand a terminat am vrut sa-i dam un purcel ca fatase scroafa 14 si ne era ca nu-i poate duce pe toti amarata. Ce crezi? Ne-a zis: „Apai nu bre taica Marine, ca daca am purcel, toata ziua trebuie sa stau de el si „p’orma” la Craciun nu-mi mai da nimeni nimic ca zice ca am porc. Pai io mananc de Craciun de toate. Toti vecinii imi da ca stie ca sunt sarac: carne, sorici, carnati, piftie… ce sa mai zic! De toate, de toate! Am si aruncat ca n-am putut sa mancam tot. Barem untura ne-o da toti, ca lumea nu prea mananca d-asta. Zice ca le face rau. Am mancat si noi, dar cat sa prajim cu ea? Am dat-o si noi – ce ne-a ramas- la una care face sapun si am facut sapunul juma-juma, fara sa misc un dest! Si-atunci de ce sa iau purcelul acum? Imi dai banii si ma duc si eu la bufet si-mi iau si io un rom, doua!”
Ei! de asta, ce mai ziceti? Logica lui – in gandirea lui de capusa – este buna: sunt sarac= sunt linistit! Ma scol dimineata la ce ora vreau si astept sa vina prostii care muncesc si-mi aduc posmagii gata muiatzi!
„Da, castigul fara munca/ Iata singura pornire..” Cunoastem noi cazuri si cu bani muuuuulti, dar acesta este alt aspect, unde tot noi santem vinovati, prin neluarea atitudinii impotriva lor.
Se pare ca „se purta” obiceiul acesta si pe vremea lui Eminescu.
Emisiunile de stiri de la TV se intrec in a prezenta cocioabe (ca altceve nu sunt in stare) in care traiesc oameni sarmani, aratand cu degetul guvernul ca nu-i ajuta! dar cand filmeaza, uita sa ia din cadru vasele slinoase, mizeria de pe jos! Ca sa speli niste vase iti trebuie apa, apa chioara, care se gaseste peste tot pana ne-om desertiza. N-are detergent? Cenusa! Spala perfect si ecologic! Dar prefera sa si-o puna-n cap sa para mai amarati! Sa impresioneze slabii de inger, fraierii de serviciu, gata oricand sa le mai dea o prajitura sa poata dormi linistiti sau sa poata sprijini stalpii carciumilor! Pentru mizeria de pe jos exista matura, nu trebuie musai aspirator. Costa si matura? La tara sunt atitea nuiele incat poti aduna cate vrei, sa tot faci maturi si sa mai si vinzi…
Noi suntem de vina! De ce? Am sa revin cu alta postare.
Nu mai scriu nimic asta seara , fiindca simt cum imi creste tensiunea! Poate aveti ceva de spus, poate eu gresesc cand ii acuz… poate ei sunt martiri si eu sunt o rea!