Zilele trecute, am citit pe blogul prietenului meu online World of Solitaire o postare în care abordarea temei este excelent făcută. Nu numai stilul şi povestirea in sine m-au impresionat ci şi mesajul pe care reuşeşte să îl transmită, fapt care m-a determinat să las un comentariu în versuri încercând astfel să subscriu acestei admirabile povestiri , comentariu pe care mentorului meu spiritual (dacă aţi presupus că bunicile nu au mentori, vă înşelaţi) mi-a sugerat să-l postez pe blogul meu, dându-i statut de poezie.
Deci , GELOZIA, acesta fiind şi titlul postării ce m-a inspirat
Gelozia, bat-o vina!
Mă-ntreb care-i pricina
De-l cuprinde şi pe om
Şi-l transformă în neom?
O fi demon, o fi viciu
Sau cumva numai capriciu,
Egoism sau o belea,
Oricum este piază rea.
N-o-nţeleg şi n-o aprob:
O consider un microb,
Care trebuie tratat
Şi urgent înlăturat.
Stropi de suflet la vedere 
Pingback: PAT CALD « World of Solitaire's Blog
Perfect spus!
Cati, nici nu aşteptam alt răspuns de la tine, fiindcă se pare că suntem în toate pe aceeaşi lungime de undă…
Stii vorba din batrani, Aurora: cine se aseamana se aduna. Noi avem multe in comun, de aceeaa undeva, candva, tot ne-am fi intalnit. Pentru mine este o onoare ca te-am cunoscut si, mai ales, ca ma consideri prietena ta.
Imbratisari de la Braila!
Cati, nu stiu cine pe cine onorează, dar cred că în sfârşit hazardul a făcut un act de justiţie dându-ne posibilitatea să ne cunoaştem şi, firesc, să fim prietene,aşa cum de fapt era demult scris în stele !
grea boală, dar frumoasă exprimarea ta versificată, pe care şi eu o susţin!
seară bună draga mea!
Pisica, într-adevăr grea, dar tratabilă cu pastile de raţiune.Seară buna şi ţie Camelia şi… fratelui tău!
Gelozia este periculoasa atunci cand te face sa vezi lucrurile gresit, chiar si acolo unde nu este greseala.
cammely, ai dreptate. Tocmai de aceea eu o consider o boală şi ca orice boală trebuie tratată şi înlăturată!
Mi-a plăcut poezia încă de la citirea ei, la comentariile scrise de tine, la Onu, așa că am copiat-o! Mă bucur că ai postat-o, e foarte adevărat și foarte la obiect scris….gelozia, mare pacoste! Ce bine e să treci peste ea ca și cum n-ar fi, să nu ai motiv, să nu fie și gata!
O seară frumoasă, dragă Aura!
Mirela, aşa este: gelozia este o pacoste şi dacă există raţiune, nici motive de gelozie nu pot fi. Intodeauna sunt cauze pe care trebuie să le analizăm cu atenţie înainte de a da frâu liber unui sentiment atăt de urât. Gelozia trebuie înlocuită cu admiraţia şi cu stăruinţa de a ne câştiga locul pe care îl dorim.
Pingback: Mná na h-Éireann. Women of Ireland. Celtic Woman. « Mirela Pete. Blog
Gelozia. O caracatiţă. Te cuprinde din toate părţile, cu multe, prea multe braţe. E greu să scapi de ea. Trebuie forţă interioară serioasă şi încredere deplină în cel/cea de lângă tine. Mulţi pierd partida.
Lisandru, pierd partida doar cei slabi! Eu nu accept gelozia. Trebuie, multă stăpânire de sine pentru ca furia să nu ia locul raţiunii, judecată dreaptă, motivaţie puternică şi multă putere de înţelegere.
Hello.
I am Iranian.
I am poet.
please visit my blog and send your comment about my poems.
http://smh-rahemobham.blogfa.com/
this is my Yahoo ID:
rahemobham70@yahoo.com
Thank you
Your friend
Seyed Morteza Hamidzadeh
Bun venit Iranian. Iţi mulţumesc pentru invitaţie. Am citit poeziile tale şi ţi-am lăsat un comentariu, dar tu nu ai spus nimic despre poezioarele mele pentru copii. Te mai aştept.
Pingback: Dicţionar de rime | Ioan Usca
Percep gelozia ca un sentiment negativ care musai trebuie înlăturat. Mai aud uneori: „Lasă, dragă, că e bine să fie gelos… aia înseamnă că te iubeşte”. Sunt sigur că sunt multe alte căi să îţi arăţi dragostea… O seară frumoasă!!!
Cristian, referitor la demonstrarea iubirii prin gelozie, eu găsesc că este tocmai invers. Gelozia face pate din arsenalul egoistului! Şi DA, ai dreptate, sunt multe şi infinit mai elocvente căi de a-ţi arăta iubirea.
Pingback: O poveste… de vis « Cristian Dima
Pingback: Poveste de vis (7) « Blogul lui Teo Negură
Pingback: Gabi – artista videoclipului din blogosferă « Mirela Pete. Blog
Pingback: Copiii, învaţă şi de la taţi ! « World of Solitaire's Blog
Nu stiu daca se poate trata gelozia insa este de admirat cel care reuseste sa o inlature. Presupun ca tine si de persona cu care te insotesti, de cele mai multe ori. Ti-o declanseaza „muza” acestei boli a secolului.
Frumos scris in versuri. Un gand bun si o imbratisare de la noi. Dana si Stefanutz.
Dana, de felul cum stăpânim pornirile de gelozie depinde numai de noi.
Pe Ştefănuţ
Fiindcă e micuţ,
Îl pup pe năsuc
Până îl usuc
Că-i udat cu suc!
Pingback: Parfum de petală… « Cristian Dima
Pingback: Printre nori – Ardeu 4 « Cristian Dima
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 36) « Blogul lui Teo Negură
ziua buna…
aceleasi bijuterii in cuvinte, numai bune de agatat de suflet…:)
toate cele bune!
Flavius, bine ai revenit printre stropii mei de suflet. Iţi mulţumesc pentru gândurile frumoase pe care mi le pui în prag de blog.
Pingback: 50 şi unu de motive … « M's blog
Recunostinta
Cand omul nu se-asteapta,
Rasare bucuria
Din Stropi de suflet intrupata
La fel de vie, ca odata
As vrea in versuri sa raspund
Generosului tau gand
De diagnoz-a geloziei
Spre- a pacii sufletesti,
Si Omeniei
Onu
Onu,
Un zâmbet larg imi fu pe faţă
Cănd versul tău plin de dulceaţă
A poposit neşteptat
In acest loc demult uitat.
Este plăcută reîntâlnirea
Cu-atât mai mult cât amintirea
Păstrează neschimbate
Sentimente ce păreau uitate !
Tu, pacatos chip, cu vers feciorelnic.
Cum poti crede ca amintirea–mi
Poate-se schimba
Ca multora vorbirea
Atenta,fii te rog, la stare
Ca pe caldura asta mare
Poti provoca mari turbulente,
Pe teme vasculare
Iacă îţi ies în întâmpinare!
Mulţam de grijă . Da, e căldură mare
Si nu-i de glumă povestea vasculară.
Si rimele ţi le-am citit pe seară
C-aşa fac eu pe timp de vară
Ca nu cumva de soarele apris
Biet creierul să-mi fie prea încins!
Stropi de suflet,
Daca taci, e cu banat
Si ma-ntreb, pe ce pacat,
Al meu, te-i fi suparat!?
Inca nu ai inteles
Ca am sufletul complex.
Dar lipsit de rautate
Ce la unii-i peste poate?
Daca nu faci osebirea
Si asta fiind-mi firea
Pragul nu-ti voi mai pasi
Spre a nu te necaji.
Iar in loc de noapte buna,
Sa adormi, te tin de mana!
Onu
Onu, dacă tac, e că nu pot
timpul să-l opresc de tot.
Si blogul mi-l neglijez!
Nu am timp nici să visez.
Treburi multe mă reţin
Rimele să le îmbin.
Versul tău îmi place mult,
Să îl văd sau să-l ascult,
Te aştept aici oricând
Şi-ţi trimit cu drag un gând.
În Paradisul tău,când poposesc,
Vis, mi se pare, Intens trăiesc
Iar de e noaptea, prea târziu Mi-e tare, tare trist,
Să nu-ţi citesc versul zglobiu.
Madi şi Onu
Madi şi Onu,
De-a voastră vizită, firesc,
Mă bucur mult şi-mi amintesc
In rime cum ne conversam
Şi cât de bine ne simţeam!
Cu drag reiau corespondenţa
Şi chiar o să măresc frecvenţa!!
Aurora, clipă rară
De când pierdut-am legătura
Viaţa şi-a pierdut aliura..
Fără formă, totu-i van
Sufletul, un loc viran
În care pe loc te învârteşti,
Şi poetesa n-o găseşti
Măcar pentru rima ei sublima
Mângâindu-te pe creştet
Ca-n serile cu lună plină
Ce copilăros visezii
Sărutându-i ochii tandri,
Ce mereu îţi păreau verzi.
Madi şi Onu