Ariciul

Mare veselie, mare!
Merg copii la plimbare,
Alergând, ba-n sus, ba-n jos,
Si jucându-se frumos.

Deodată din tufiş
Se aude fiş-fiş-fiş…
Se apropie cu teamă
Gata ca sa dea alarmă.

Dar, când colo, ce să vezi?
Dintre ierburile verzi
S-a ivit un ghem de ace
Dornic şi el să se joace.

Un arici! strigă copiii !
Are ţepi ca trandafirii,
Dar e mic şi e vioi!
Să-l luăm acum cu noi!
Această poezie o mai găsiţi şi aici:http://blogulise.wordpress.com/2011/04/29/animalice-ariciul pentru că am compus-o în 20 de minute la cererea expresă a lui Zamfir, pentru prietenii lui danezi veniţi în excursie pe meleaguri  romaneşti şi însoţiţi de Zamfir peste tot.
Hai, veniţi să vă jucaţi şi voi:Cristian Lisandru,Clipe de Cluj, Gabi123, Gabriela Elena, Vania,CELLADaurel, Minoki, Cristian DimaCaiusGabriela SavitskySnejinka, Cati,Ganditorul,Napocel, Virusverbalis, Bunatati simple, Ioan Sorin Usca, Gabi Cimpoca, Angela, Carmen NegoiţăRedsky, Baghi, Silavaracald, Gabriela IlieşCarmenGeorgiana,   Gabriela Neagu,   Teo Negură, VeronicismeRezonanțe imposibile, BuimaciiXaba, Flavius, Gina,Grișka mustăți lungi,  Mirela, ElisaRocsanaGeanina,  CammelyVania,  Zamfir, Nea Costache,   Rocsana, George, Alex,  Se-cret,

Anunțuri

56 de gânduri despre „Ariciul

  1. Minunat! Vei primi in curand ceva frumos…o sa vezi!
    O poezie draguta, ce spun eu, fermecatoare, ca tot ce scrii! Si ai gasit o poza absolut incantatoare, un scump de arici. Sper ca va fi o noua carte! Te imbratisez Auras, numai bine! 🙂

  2. dacă SCAI s-ar fi trezit
    sigur ar fi fericit
    că mai este cineva
    care-i scrie-o poezea
    el e mic şi hibernează
    dar am să o leg cu-o rază
    să-l trezească-n versuri blînde
    şi-n rîset de copilaşi jucăuşi şi minunaţi 🙂

  3. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 66) « Teo Negură

  4. Pingback: Alessandro Allori (3 mai 1535 – 22 septembrie 1607), pictor italian « my heart to your heart

  5. Pingback: Am zarit lumina pe pamant « Rokssana's Blog

  6. Un arici acu’ntr-o vara,
    Isi scrintise un picior
    Si amu tragea sa moara
    Sub o tufa de mohor.

    Fratilor, sariti va rog!!
    Nu vedeti ca sunt olog?
    Dau un dinte, dau o teapa
    Pentru un pahar cu apa!

    Uff! Ce sete !
    Si ce soare!
    Cum s-ajung in trei picioare,
    La o apa curgatoare?

  7. Pingback: Ai apărut tu « Blog de furăciuni 2

    • Gabriela, deci asta este cauza oboselii ariciului : te-ai jucat tu cu el! Si colega ta nu a avut niciodată surpriza să găsească ghemul de ace in patul ei? Iţi mulţumesc pentru vizită!

  8. Pingback: Miercurea fără cuvinte 3 – rostul mişcării « Teo Negură

  9. Pingback: Lacrimi-lăcrămioare şi zâmbete-zambile « Gabriela Elena

  10. Am venit si eu la joaca.
    Ce daca ne inteapa putin. 🙂

    Mutrisoara lui se potriveste atat de bine cu strofa a doua:

    „Deodată din tufiş
    Se aude fiş-fiş-fiş…
    Se apropie cu teamă
    Gata ca sa dea alarmă”! 😛

  11. Pingback: Ultimul Mitropolit – 20 « Ioan Usca

      • Multumesc pentru adaos. Riscam ca cei prea dastepti sa ma acuze de furt, fara sa tina seama ca postarea mea era anterioara acesteia.
        P.S.: Ulise spune sa nu-ti faci probleme. Te-a iertat si pentru ca nu ai scris inca poezia despre … el-insusi!

  12. Am intalnit cativa arici in copilaria mea: locuiam langa hipodrom, si erau arici. Deasemenea dupa ploaie puteam sa culeg ciuperci, indeajuns de-o ciulama, cu mamaliguta.

    • George, eu întâlnesc destul de des arici şi de fiecare dată încerc să-i determin să accepte să mănânce din mâna mea. Uneori reuşesc, alteori nici măcar nu-şi arată boticul.
      Ciupercile… mă întreb unde şi de ce au dispărut?! În locuri care altădată erau pline de ciuperci, acum abia de mai găseşti două-trei ciupercuţe. Imi amintesc cum plecam cu bunicul să culegem ciuperci şi numai într-o oră-două ne întorceam cu sacoşele pline.

  13. Pingback: Posibil blogroll « Ulise al II-lea – blog canin

  14. Pingback: Posibil blogroll | Amintiri din filumenie

  15. Pingback: Posibil blogroll

  16. Ce poezioara frumoasa! m-a chinuit si pe mine „talentul” si am avut o tentativa de a scrie o poezie despre arici, chiar in aceasta perioada i-am pregatit fetitei o lectioara despre arici, cateva notiuni elementare… Mie imi plac foarte mult aricii… sunt atat de dragalasi si delicati 🙂

    • Melly, râd şi acum de coincidenţă. In acelaşi timp şi tu şi eu citeam şi comentam poezia „Ariciul” dar fiecare pe blogul celeilalte!! este foarte instructivă lecţioara tza despre arici şi sunt convinsă că micuţa ta a savurat-o!

      • Dar ca sa o poata memora trebuie sa fie cat mai scurta! Asa ca am impartit-o in doua, partea despre arici si aventura cu vulpea. Dar cum spuneam… nu am talent scritoricesc, si recitind poezia dumneavoastra imi dau seama ca a mea e departe de a fi… o poezie :))

      • Ei Melly, las-o pe ea să aleagă dacă o va memora sau nu. Dacă va dori să o memoreze îţi va cere să i-o tot repeţi! Legat de poezie… ai tot timpul să exersezi şi să excelezi cândva. Succes!

      • Desigur ca o las pe ea sa aleaga daca o va memora sau nu… eu doar i-o repet de cateva ori si ne jucam cu un arici micut din plus, si presimt ca va face la fel ca alta data, intr-un moment dat m-a surpins cand a inceput sa recite, asa cu cuvinte stalcite alte poezioare. Am ramas atat de uimita! Pate intr-o zi ma va uimi si cu ariciul… spus de cuvintele ei intortochiate 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s