(Pisicile acestea trăiesc (şi „muncesc” vânând şoareci)la o fermă în câmp, unde se află o mulţime de hambare cu grâne şi evident… mulţi, mulţi şoareci!Sunt foarte eficiente.
Adunareaaaaa!!!!!
Aici se miorlăie chestiuni importante la ordinea zilei:
Acum se serveşte micul dejun:
Şi ce poftă de mâncare au:
Gata! Acum toată pisicimea la muncă:
Muncă? Cine spunea ceva despre muncă? Să meargă ele, care stau la fermă ! Eu sunt Prinţesa! Ia priviţi ce sus sunt eu! Şi ce ochi albaştri ca seninul cerului am! Şi ce blăniţă albă asemeni unui norişor pufos:
Nici eu nu merg la muncă!!! Eu sunt mic, ce dacă nu sunt noobil ca Prinţesa. Eu sunt motănelul Max:
CARMEN ştie despre ce este vorba miercurea!!! şi ei ştiu:Clipe de Cluj, Iulisa, Vania, Zina, Coolnewz, Luna Pătrată, Gabi Cimpoca, Melami Rokssana,Napocel,Gina,Teo Negura, Daurel, Paporniţa cu vorbe,Max Peter, Nea Costache,G1B2I3, Gabriela Savitsky, Mirela Pete, Zamfir.
Stropi de suflet la vedere 
Nu se poate! E un regal, de fapt un IMPERIAL de pisici! Raiul meu, acolo e de mine! Aurora, cata mancare le dai? Scumpele, ce minunatie sa vezi atatea feline frumoase la un loc. Nu stiam ca sunt atat de multe. Mi-ai inseninat si mai mult ziua, care oricum a fost frumoasa!
P.S. Aseara nu am revenit, da-mi tu un semn. Te imbratisez! 🙂
Mirela, mâţele acestea fericite sunt la o fermă în câmp unde sunt hambare cu grâne şi mulţi şoareci. Au un adăpost special şi sunt bine hrănite după cum bine se vede din poze. Sunt cu adevărat nişte pisici fericite care au tot ce-şi pot dori: şoareci, libertate, un adăpost călduros inclusiv pe timp de iarnă şi hrană suplimentară de la pet-shop, finndcă sunt foarte eficiente în lupta cu rozătoarele. Substanţele toxice ar putea contamina grânele şi atunci sunt preferate mâţele care lucrează… ecologic!!! După cum vezi, pisicile pot fi nu numai animăluţe de companie ci şi nişte excepţionale ajutoare !
Mereu voi fi de parere ca pisicile sunt niste fiinte de mare ajutor omului, din toate punctele de vedere. Esti bun cu ele, te rasplatesc! 🙂
Țara mâțeor! Regiune autonomă! De-ar intra un cățăl în zonă, cred c-ar fi vai și-amar de el. 😆
Napocel, acolo până şi câinii au fost învăţaţi să le respecte!!
In mod cert nu exista picior de soricel in aceasta casa!
O seara frumoasa!
Nea Costache, câmpul este mare şi şoarecii au o viteză de reproducere destul de mare ca să poată constitui în continuare hrană şi distracţie pentru mâţe!
Chiar daca sunt destui, atunci cand simt miros de pisica, le creeaza disconfort si fug!
Nea Costache, nu mai sunt deranjaţi de mirosul pisicilor! Au devenit chiar imuni la otrăvuri care altă dată i-ar fi exterminat! Se folosesc otrăvuri tot mai puternice ca să fie eficiente şi de aceea s-a revenit la metoda naturală !
Miao, asta e împărăţia pisicilor! 🙂
Grişka, craiule! Ia pofteşte tu şi alege o „dulcinee” din împărăţia pisicilor, dar… la cât eşti de renumit în blogosferă, poţi fi pretendent şi la lăbuţa Prinţesei mele!
🙂 la așa un număr de pisici nu poate fi numit „mic” dejunul servit 😀 !!!
Crede-mă că știu 🙂 🙂
Ervin, eh! Fie… grandiosul dejun! De acord!!!
Pingback: Amor cubist… « lunapatrata
ioi! se sparie gîndul, nu alta. da ce-i acolo, crescătorie de pisici?
Pingback: Hello, Vlad Stoia! « Teo Negură
Mama mia!!!!
Fara cuvinte! n-am vazut înca niciodata atâtea pisici adunate la un loc!
Super fotografiile tale! happy WW! 🙂
Vai ce de pisicute! 🙂 Super!
Ce adunătură impresionantă de mâţe. Încă nu am văzut în realitate atâtea.
CU atatea pisici in pisicarie, nu a mai ramas o coada in soricarie. 🙂 🙂 :).
Nu-mi vine sa cred ca exista un loc asa de minunat si atatea pisici fericite.Si libere, iubite, ingrijite cu drag.
Iti multumesc, mi-ai inseninat sufletu!
Pingback: Petre Țuțea (6 octombrie 1902 – 3 decembrie 1991), filozof român « my heart to your heart
regatul matelor…..si munca, dar si libertate 🙂 cred ca-s fericite !
O adevărată oaste pisicească!
Pingback: Rokssana's Blog
Pingback: Adorm, adormi | Ţara vorbelor în vânt
Pingback: Cluj-Napoca, întâniri internaţionale « Clipe de Cluj
Pingback: Paporniţa europeană (6) | Ţara vorbelor în vânt
Are buba la cap!
Rebeca, n-ai precizat care din ele!!!!! Iti recomand sa citesti raspunsurile la comentarii !
Woow, acolo e raiul pisicilor ?!
Cum se spune corect: un cârd, un stol, o ciurdă, … de pisici?!
Intrebarea e cum prepara soriceii..Il lasa la fezandat..? Aci se aplica dictonu:Dupa munca si rasplata… :))
– Pisi-pisi-pisi! Îmi imaginez ce iureş o fi la aşa strigare !
Pingback: Din studenţie… « Gabriela Elena
Pingback: Compot de gutuie. « Tu1074's Blog
Pingback: Lătrături (091011) « Ulise al II-lea – blog canin
Pingback: Vechi scăpărări (091011) | Amintiri din filumenie
Pingback: Alt joc cu poze – 09.10.11 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Viaţa-n imagini (091011)
Si eu care credeam ca la noi in curte sunt multe, respectiv 3 doamne si 3 puiuti. Deci se poate si palat pisicesc….
Bianca Popa, o, da!!! Se poate chiar o împărăţie a pisicilor! Sunt de un real folos şi un admirabil animăluţ de companie gata să alunge o depresie… fără reacţii adverse!
Ia te uită ce turmă pisicească. 😀 Frumoase foc. Chiar am pus ochii pe una din prima fotografie. Are blaniţa cu alb, negru şi roşcat. O frumuseţe. Îţi dai seama ce mieunat trebuie să fie când simt că vine mâncărica? 😀
Pingback: Clujul înseamnă acasă « Clipe de Cluj
Pingback: Noutăţi Dexign. Fleur du Flavours « Mirela Pete. Blog
Pingback: Miercurea fără cuvinte. Acelaşi subiect, mai multe oraşe « Mirela Pete. Blog
Pingback: Miercurea fara cuvinte…An Alien in Parcul Pantelimon monday morning…. « androxa
Urmăresc blogul acesta de câteva luni , dar l-am citit pagină cu pagină de la începuturile lui. Îmi place cum scrii. Mult. Copiii mei îţi ştiu o mulţime de poezii pe de rost. Şi colegii lor la fel. De ce nu mai scrii? Chiar nu-ţi dai seama cât de valoroase sunt scrierile tale ? Din comentarii şi răspunsuri înţeleg că eşti foarte ocupată … cu ce? Ce poate fi mai important pentru un aşa talent decât să scrie? Oare nici cei din jurul tău nu au observat? Mai mult ca sigur nu. De fapt, de ce mă mir?! Asta este România… Eşti femeie, n-ai voie să-ţi urmezi talentul cu toate forţele fiindcă nu ai cum: de gât ţi se atârnă cratiţa, într-o mână o sacoşă şi în alta o droaie de copii, în timp ce EI judecă şi poruncesc! Nu-ţi ştiu adevăratele motive pentru care nu scrii. Am presupus, dar indiferent care ar fi ele, SCRIE, SCRIE; SCRIE fiindcă scrii aşa cum au scris cei al căror nume au străbătut veacurile. Bate la uşile editurilor si nu renunţa la primul refuz. Le este lene să citească. Insistă. Trebuie să dai de unul care iubeşte literatura. Mi-ar plăcea să putem comunica în privat.
Pingback: Viaţa-n imagini (171011)
Pingback: Lătrături (171011) « Ulise al II-lea – blog canin
Pingback: Vechi scăpărări (171011) | Amintiri din filumenie
Pingback: Alt joc cu poze – 17.10.11 « Florina Lupa Curaru
Pingback: MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE: A venit toamna « Stropi de suflet la vedere
Trăiască pisicimea română! 😀 Ce multe şi drăguţe sunt! Credeam că numai în curtea părinţilor mei mai sunt aşa pisici multe. Într-o vreme erau peste 20 de mustăcioase miorlăitoare, care alcătuiau un cor foarte reuşit, mai ales atunci când voiau să amintească de ora mesei!
O zi bună, doamna Aurora!
Alex, vivat, crescat, floreat pisicimea! Cu acest comentariu amuzant m-ai făcut să râd cu noaptea în cap ! Imi imaginez şi scena din curtea părinţilor tăi şi veselia creşte îndoit. O zi bună îţi doresc şi eu.
Doamna Aurora, mă bucur că v-am făcut să râdeţi! Râsul ne aduce multă voie bună în suflet, deci să râdem! 😀
Cât despre curtea părinţilor mei….este o adevărată grădină zoologică, cu multe „lighioane şi orătănii” (cum îmi place mie să le spun) – multe pisici, vreo 12 câini, găini şi raţe. Când se apucă toate de „cântat” sunt ca în povestea cu „Cântăreţii din Bremen”!
Numai bine vă doresc!
As spune ca cea mai eficienta munca e aceea care-ti place. Insa daca munca e ca o joaca ce-ti face placere si te distreaza, atunci… poti spune ca esti foarte, foarte motivat sa-ti faci norma. Esti in Rai. 🙂
Ai dreptate Mircea, dar din fericire nu sunt proprietara!