Lăbuş şi Grivei

Pe maidan întâmplător,
Sub un cer dogoritor,
Doi căţei s-au întâlnit,
S-au privit şi s-au oprit.

Grivei cu un os în bot,
Lăbuş rozând un sabot.
-Bună ziua do’n Grivei,
Osul să-mpărţim, nu vrei?

Grivei cu dispreţ priveşte:
Javra asta, nu gândeşte!
Să-i răspund… ar fi păcat
Şi întârzii la mâncat!

Las-să latre mult şi bine,
Că doar d-aia este câine!
Am plecat, rămâi cu bine,
Nu am vreme pentru tine.

Biet Lăbuş, privea năuc
Cum rămâne singur cuc,
Doar o cioară pe o cracă
Croncănea ca să nu tacă:

Câr!Lăbuş, nu ai dreptate!
De ce-ar face jumătate?
Tu ai stat, el a muncit!
Osul şi l-a luat cinstit!

Anunțuri

11 gânduri despre „Lăbuş şi Grivei

    • Gina, fireşte,
      Osu-ntâi stâpânu-a dat
      Că se temea de muşcat,
      Dar cu gând de înrobire
      (De ţinut în stăpânire)!
      Şi trecând urgent la fapte
      I-a dat o cană cu lapte
      Şi un lanţ i-a pus de gât
      Demonstrând cât de urât,
      Vilean şi rău este omul
      Când se poartă ca neomul!

  1. Auraș, aici avem de-a face atât cu o poezie scrisă pe gustul celor mici și mari, dar și cu un tâlc, pe care copiii îl vor descoperi de-a lungul veții! Cred că e clar că m-am și gândit la o ilustrație, mai ales că ultima nu a fost chiar la nivelul poeziei tale, așa am rămas eu cu impresia. Dar aceasta va fi! M-ai binedispus, să ai o seară frumoasă! Ca sufletul tău minunat! 🙂

    • Mirela, nu este adevărat că desenul nu este la inalţimea poeziei! Este o ilustraţie care şi mie şi celor care au văzut-o a plăcut mult. Eu stiu că întotdeauna este loc de mai bine şi pentru poezii şi pentru picturi, pentru orice. Nemulţumirea de sine duce spre tendinţa de perfecţiune şi asta este un lucru bun. O seară liniştită şi ţie.

  2. Grivei putea sa arate
    Suflet bun si caritate,
    Sa imparta osul sau
    Nu era asa de rau…
    Va e mila de Labus?
    Nu, ca e un greierus,
    Iar Grivei este, se pare
    Furnica neiertatoare!

    • Ara,
      Suflet bun şi caritate?
      Asta zici tu că-i dreptate?
      Adică… Grivei munceşte
      Când Lăbuşu trândăveşte,
      Şi când este la mâncare
      Hop! Lăbuş e vrednic tare!
      Cerşetori valizi n-admit!
      Şi de-aş putea să emit
      Legi că să îi pedepsească,
      Ar fi chiar mană cerească!

  3. Pingback: Vise parfumate, parfumuri visate (poveste parfumată) « Mirela Pete. Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s