Azorel vrea să necăjească un pisoiaş

Singur, pe un ger cumplit,
Un pisoiaş zgribulit
Păşea-ncet pe un trotuar
Transformat în patinoar.

Dintr-o curte, Azorel
Alergă direct spre el
Cu gând să îl necăjească,
Iar el să se încălzească.

Cum stătuse în culcuş,
Nu ştia că-i lunecuş
Şi după doi paşi de fugă
Se lovi de-o buturugă.

Stele verzi i-apar în faţă,
Vede totul ca prin ceaţă,
Cade-n bot şi cade-n coadă,
Labele i se înnoadă…

Se ridică şi iar… buf!
Pupă gheaţa cu năduf!
Privind scena, mâţul mic
Chiar nu priceapea nimic:

-Ce cauţi Azor pe jos?
Ai pierdut cumva vreun os?
Să te-ajut? Te rog frumos!
– Mulţumesc! e de prisos!

Anunțuri

24 de gânduri despre „Azorel vrea să necăjească un pisoiaş

  1. Chiar „poezii pentru copii”, Aurora, caci usor de învatat pe de rost, ferice de nepoteii tai cu o bunica-poeta mereu inspirata… 🙂
    à propos de catei si pisoi, daca au crescut împreuna, se înteleg bine, nu se cearta si nu se bat, ci se joaca… 🙂
    – – –
    Sanatate, inspiratie si bucurii de la cei dragi…

    • Melanie,
      am ales să scriu pentru copii fiindcă îi iubesc nespus. Nepoţeii mei sunt cei mai sinceri critici ai mei. Cunosc prietenia dintre câini şi pisici dacă cresc împreună. Mulţumesc pentru urări.

  2. Ce țíe nu-țí place
    Altuia nu-i face!
    De aia, dragă Azorel,
    Nu-l sfida pe motănel.

    E felină, asta-i treaba,
    Nu te mai hlizi degeaba.
    Ș-apoi e-o zicală „tare„,
    Cu o buturugă…
    Şi cu un car mare!

    hi! hi!hi!
    să vedem ce va mai fi!

    • Gina, versurile tale m-au amuzat şi m-au inspirat, aşa că răspunsul ţi-l dau tot în vers:

      Te rog nu-l certa de fel
      Pe micuţul Azorel
      Fiindcă e copil şi el!
      Şi-apoi şi-a luat pedeapsa
      Că aproape şi-a rupt coapsa
      Şi-a căzut şi-n bot şi-n coadă
      Şi era făcut făcut grămadă.
      Iar când mâţul liniştit,
      Ajutor i-a oferit,
      S-a ruşinat aşa tare
      Că i-a şi cerut iertare!
      Asta n-am pus-o în vers,
      De la sine e-nţeles!
      De-acum, (dau chiar garanţie)
      Manierat o să fie,
      Ba va zice şi pardon
      Ca să fie de „bon ton”!

  3. Nastrusnic Azorel asta!…vad pe de alta parte ca se cam anunta a iarna!Hai ca mai e pana atunci,pe aci e o vreme de toamna mirifica!

    PS:De la mine,un evantai de frunze aurii,roscate brune pentru tine,un os mare pentru Azorel si o canita de lapte cald pentru pisoiul cel mic si zgribuluit…ce zici,e bine sau mai poftiti ceva ca de, vine acus mosul cel darnic.Hm…cam da tarcoale iarna,ca uite tot la ea ajunsei.

    • Darius,
      şi pe la noi este încă toamnă, dar grădiniţele încep pregătirile pentru serbările de iarnă de pe acum, aşa că eu încerc să le aduc „material în timp util, să aibă timp să aleagă şi să înveţe. Poate reuşesc să îi conving cu întâmplările năstruşnice prin care trece Azorel. Mulţumim de cadouri! De dorit nu ne dorim decât multă sănătate. Nimic altceva.

      • Stii de ce,pentru ca in iarna exista doua mari sarbatori !
        Altminteri nu m-as grabi cu pregatirile de iarna,cand inca este timp de admirat o asa vreme minunata de toamna.Zau asa,ce asa graba!

      • Darius, nici eu nu mă grăbesc! Am şi acum în grădină câteva viţe de vie pe care nu le-am cules încă şi în fiecare zi, spre invidia vecinilor, eu mănânc struguri direct de pe corzile desfrunzite. Da, frunzele au căzut, strugurii au rămas. Zahărul din boabe nu lasă încă frigul să le îngheţe.
        Dar…serbările copiilor trebuie să fie pregătite din timp!

  4. Pingback: Théo van Rysselberghe(23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926), pictor neo-impresionist belgian « my heart to your heart

  5. Cred ca pisoiasul acela rataacit ar fi fost bucuros sa se joace cu Azorel, apoi l-ar fi alintat si s-ar fi inghesuit langa el.Precis i-ar fi placut si lui Azorel. 🙂
    O duminica frumoasa, Aurora!

    • Gabriela, ai dreptate. Prietenia dintre sanimăluţele mici – care de tegulă nu se tolerează ca adulti, este cunosctă. Am nenumărate exemple din gospodăria mea chiar. Mulţumesc pentru urare, la fel şi ţie.

  6. azorel cu bot strambat
    toate ziua inganfat
    umbla de aci acolo
    ca sa faca tot acolu

    dar nu stie ca intr-o zi
    tare rau se va lovi
    si o mana de ajutor
    ii da doar pisoiul calator

  7. poate ca in alta viata
    ei doi mereu tot pe piata
    vor canta si vor dansa
    pe toti ii vor incanta

    chiar daca mai dau de sol
    se ridica repejor
    si fug repede spre casa
    ca nimeni sa nu-i mai vaza

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s