La munte

De ieri sunt la munte. Imi fusese tare dor să revăd aceste locuri minunate. Am să las câteva imagini să vorbească în locul meu:

 Munţii Piatra Craiului străjuiesc înălţimile

Munţii Bucegi, mai păstrează încă puţină zăpadă pe creste.

  Florile de „nu mă uita” m-au aşteptat şi mi-au ieşit în cale !

 Liliacul este la mare concurenţă de parfum cu florile de măr. Câştigător…  oricine  stă în preajma lor, fiindcă îmbătat de mireasmă  nici nu va fi nevoie să fie poet ca să scrie o poezie…

     Soarele în asfinţit aruncă peste Bucegi o ultimă văpaie înainte de lăsarea întunericului nopţii. Prinzând momentul, am făcut această fotografie de la fereastra camerei din care vă povestesc acum.

Anunțuri

Printre munti

  Imi place şi nemărginirea mării cu valurile ei înspumate, dar dacă este să aleg intre mare şi munte, fără să stau pe gânduri, aleg muntele. In faţa măreţiei masivelor muntoase mă plec cu inchinăciune şi sunt fericită de câte ori paşii mă poartă pe cărările umbrite de brazi . Imi place să cred că si muntii mă iubesc, ba chiar cred cu tărie, mai ales de cănd m-au întâmpinat  desenând pe cer cu rasuflarea lor , o inimă imensă plutind pe un norişor:

Brazii  freamătă simţindu-mi bucuria revederii:

râurile îmi spun grăbite poveştile culese in timpul în care nu ne-am văzut:

 O multime de indicatoare turistice mă pun în încurcătură: ce traseu o fi mai frumos? Pe care să îl aleg? Pe toate… pe rând!

  Fiecare loc îmi oferă imagini de neuitat! Priviţi:

   Florile printre care am mers mi-au povestit câte inimi au cucerit. Vă las să  alegeţi pe cea mai convingătoare:

sau poate aveţi altă preferinţă:

aşa?

sau aşa?

dar acestea?

şi dacă nu v-aţi hotărât încă, vă ofer eu:

cu toţi stropii mei de suflet, de aici, din inima munţilor:

Iubesc muntii

2007.01.01 An nou 068 
Nici nu va puteti imagina cit de mult iubesc muntii! La sfirsitul saptaminii viitoare am de gind sa-i vizitez si pentru ca nu sint o persoana egoista, am sa daruiesc tuturor celor ce imi vizitati blogul o particica din frumusetea si maretia lor. Am sa va trimit printr-un nor calator o ploaie de petale din multimea florilor ce coloreaza pajistile, am sa rog vintul sa poarte pina la voi respiratia calma si uriasa a padurilor pentru a va imbata cu acea miresma datatoare de viata, am sa rog o raza de soare sa va aduca sclipirea piscurilor inzapezite si printr-o pasare cintatoare susurul izvoarelor ce serpuiesc spre vale printre ierburi si pietre, am sa cer razelor de luna sa va mingiie cu un sarut ploapele adormite si-n vis sa va vorbeasca despre linistea nesfirsita a noptilor la munte, cind nu se aude decit scurgerea timpului alunecind grabit printre veacuri, si cind toate acestea vor fi ajuns la voi, sint sigura ca veti iubi muntii la fel ca mine.
Va astept!

2007.01.01 An nou 328