Iarnă capricioasă

Prima lună-n calendar
E ianuarie zis gerar,
Dar afară este cald
De îmi vine să mă scald!

Şi nu caut eu pricină,
Dar iarna uită să vină!
Dac-apare, am s-o duc
Drept la mine în sătuc

Şi din nori pufoşi să cadă
Peste tot fulgi de zăpadă
Să ies iar pe ulicioară
Şi să zbor c-o sănioară!

Anunțuri

Ce ciudat!

Sakura, a prezentat pe blogul ei http://dpnori.blogspot.ro/2013/02/cum-se-face-un-om-de-zapada.html?showComment=1360614235713#c712217679238122241, o mulţime de omuleţi de zăpadă care mi-au sugerat câteva versuri. Iată-le

     CE  CIUDAT !

De ieri ninge şi pe stradă
Sunt doar oameni de zăpadă 
Dar ciudat: merg! Zgribuliţi,
Deşi sunt înfofoliţi !

Nici nasul nu e din morcov
Şi nici gura, fruct de roşcov!
Unul vine chiar la noi.
Dacă face tărăboi?,

Uşa iată s-a deschis
Şi-s atâta de surprins
C-a intrat, se scutură
Şi-Azorel se bucură !

Ştiţi de ce? Fiindcă e tata!
Şi ninsoarea l-a dat gata,
Fiindcă-n alb l-a îmbrăcat
Şi-acum pare deghizat:
In om de zăpadă sculptat.

Miercurea fără cuvinte IARNĂ GREA

DSC04232
IARNĂ GREA
Norii adunaţi grămadă
Scutură fulgi de zăpadă,
Imbrăcând natura toată
Intr-o mantie curată.

Pomii crengile-şi apleacă
Sub poveri de promoroacă
Şi aşa de nea albiţi
Par să fie înfloriţi.

Pe un stâlp de telegraf
Croncăne o cioară grav
Supărată că sub cer
Nu e loc decât de ger!

Jumătate îngheţat,
Azor latră-nfuriat
Un străin ce stă-n livadă!
Dar… e omul de zăpadă.

NOAPTE SFÂNTĂ

NOAPTE  SFÂNTĂ

NOAPTE SFÂNTĂ

In noaptea sfântă, plină de mister,
Când îngerii aprind candele-n cer,
Un cor divin, în văzduhul etern,
Cântă povestea din Bethleem.

Şi doar copiii-n somn călătorind
Aud îngerescul colind:
În vis li s-arată Pruncul cel Sfânt
In ieslea săracă, aici pe Pământ.

O stea mare-n cer lumina o ţese
Şi magii sosesc cu daruri alese.
Bucuraţi-vă! Azi Iisus a sosit !
El din iubire pentru noi a venit!

Copiii au zâmbet duios la trezire
Şi-n inima lor e numai iubire.
Cu ochii în slavă şi mâini împreunate
Domnului se roagă pentru sănătate.

Azorel – căţel problemă

Azorel

Ce mă fac? Am o problemă
Şi sunt în mare dilemă.
Azorel iar a cărat
Pantofiorii mei sub pat,

Şi-o să mă fac de ruşine
Dacă astă seară vine
Moş Nicolae la mine
Cu dulciuri şi mandarine.

Eu la uşă n-am de fel
Nici măcar un papucel!
Dar îi pun din nou pe prag
Şi pe Moş l-aştept cu drag,

Iar pe domnul Azorică
Îl închid în curtea mică
Şi-am să-l rog pe Moş, frumos
Să-i lase şi lui un os!

Ce-nseamnă ţara s-o iubeşti?

drapel

-Mămico,
Ce-nseamnă ţara s-o iubeşti?

-Inseamnă
Să fii sănătos şi să creşti,
Să înveţi şi să ştii să munceşti
Atât cât fiinţa ta poate,
Să nu te ducă altul în spate.

Inseamnă
Să fii bun, demn şi cinstit în toate
Şi ce vei face, să fie în dreptate.
Onoarea să ştii să-ţi păstrezi,
Să fii cutezător şi să visezi.

Ape, câmpie şi munte şi vale
Pe toate să le simţi ale tale.
Să-ţi fie dragă şi iarba de acasă,
Nici unde să-ţi pară că e mai frumoasă!

Inseamnă
Să fii harnic,mândru şi să iubeşti
Neamul şi limba pe care-o vorbeşti.
Pace şi înţelegere mereu să doreşti
La greu, ţara ta să nu o părăseşti.

Inseamnă
Să nu pleci capul, să mergi tot înainte
Iar de o clipă şovăi, te rog să iei aminte:
Duşmanul ţării este în fapta rea,
In ură, dezbinare şi slăbiciunea ta.

Şi nu uita copile:
Mai am ceva de spus
Unirea este aceea ce ţine steagul sus.