Întâlnire cu Moş Crăciun

Se apropie decembrie, VIN SARBATORILE DE IARNA !. Oare este cineva care să nu încerce măcar o fărâmă de emoţie? Imi amintesc de când eram şi eu copil cu câtă nerăbdare aşteptam colindele, bunătăţile specifice sărbătorilor de iarnă, bradul împodobit… o Doamne! Cât de fascinată eram de strălucirea betelei ce îmbrăca brăduţul, cum tresăream la orice zgomot gândind că este trasura Moşului, cum stăteam cu nasul lipit de geam privind cetele de urători, ascultându-le minunatele colinde…
Privind in trecut la fetiţa care am fost odată,fetiţă uimită şi extaziată în faţa bradului , copleşită de amalgamul de emoţie şi bucurie în aşteptarea lui Moş Crăciun, am lăsat să curgă pe hârtie amintirea…
Sfântă candoare, sfânta inocenţă, în ce seif aţi rămas?
Şi pentru că cel mai important moment de sărbători îl consideram întâlnirea cu Moş Crăciun, prima poezie din seria celor dedicate iernii va fi una de suflet, însumând toată exaltarea mea de atunci, de demult:

nikolaus15

INTÂLNIRE CU MOŞ CRĂCIUN

Dansez, dansez şi visez
Că sunt un fulg de nea.
În roiuri de stele valsez
Şi Moş Crăciun e-n inima mea.

Ghirlande poleite si globuri sclipesc,
Păpuşi, jucării şi bomboane,
Artificii în zeci de nuanţe lucesc
Şi toate-s un vis pe care-l trăiesc!

O! Vine,vine! Iată-l pe Moşul cel bun!
E-n faţa mea şi nu ştiu ce să-i spun.
Privesc totul de parcă-s vrăjită,
Mă bucur tare! Sunt fericită !