Cuţu mic şi lecţia de viaţă

catel

Intr-o zi cu ger cumplit,
Un căţel s-a rătăcit
Şi-ntreba scâncind uşor:
-Nu-mi dă nimeni ajutor?

Mulţi nu l-au luat în seamă,
Numai un motan de treabă
S-a oprit, l-a mângâiat
Şi povestea i-a aflat.

– Hai cu mine!Vom căuta
Pe tatăl şi mama ta.
Toată ziua-au hoinărit
Şi-abia seara i-au găsit.

Bucuros, dulăul tată
Răsplăti motanu-ndată,
Uitând vrajba ce o ştiţi
Dintre câine şi pisici.

Bucuros , dar şi mirat
Cuţu mic a întrebat:
-Tu motanul răsplăteşti?
Eu credeam că-l fugăreşti!

-Dar motanul te-a adus!
La bine, cu bine am răspuns!
In viaţă să fii corect,
Ce e drept, rămână drept.

Că ţi-e drag sau ţi-e duşman,
Că-i bun amic sau adversar
Fapta bună să răsplăteşti.
Fapta rea s-o pedepseşti.

Reclame

Miercurea fără cuvinte IARNĂ GREA

DSC04232
IARNĂ GREA
Norii adunaţi grămadă
Scutură fulgi de zăpadă,
Imbrăcând natura toată
Intr-o mantie curată.

Pomii crengile-şi apleacă
Sub poveri de promoroacă
Şi aşa de nea albiţi
Par să fie înfloriţi.

Pe un stâlp de telegraf
Croncăne o cioară grav
Supărată că sub cer
Nu e loc decât de ger!

Jumătate îngheţat,
Azor latră-nfuriat
Un străin ce stă-n livadă!
Dar… e omul de zăpadă.

Azorel

Plictisit rău, Azorel
Urmărea un brotăcel,
Care neavând ce face
Sărea vesel prin băltoace.

Luuung oftează Azorel:
– M-aş juca şi eu ca el,
Dar mă ud pe labe tare
Şi mă ceartă coana -mare!

-Totuşi soluţie ar fi
Dacă ghete mi-aş găsi!
Şi porni la căutat
Pe la uşi şi pe sub pat…

Casa toată e pe dos!
Totul e cu susu-n jos,
Dar Azor e fericit:
Ce de ghete a găsit!

O lăbuţă – o ghetuţă!
O priveşte: Ce drăguţă!
Şi-ncă trei le-a pus la fel!
Cine mai este ca el!

Sare-n sus şi dă să fugă
Brotăcelul să ajungă…
Dar de cum făcu un pas
Crăcănat căzu în nas !

Mârâie şi se smuceşte
Cade-n bot, se tăvăleşte…
Uf! Că tare sunt nărod!
Sunt prea mari! Să le mai rod!

Hm! Surpriză! Ce gustoase!
Ghetele-astea parcă-s oase!
-Ce aromă! Ce plăcere!
Asta da petrecere!

Ce să caut în băltoacă,
Când am dat de aşa joacă?
Eu sunt câine, nu broscoi
Să mă zbengui în noroi!

Motănelul neastâmpărat

Motănelul meu vărgat
Este un neastâmpărat!
Ba se-ascunde în tufiş,
Ba sare pe-acoperiş,

Ba se joacă în grădină,
Ba aleargă vreo găină.
Doar că astăzi a aflat
Ce pate-un neastâmpărat:

Când pe stup s-a cocoţat
O albină l-a-nţepat
Şi-acum este bosumflat
Că are botul umflat !!

Avem nevoie de prieteni

http://sorisomail.com/email/128637/nao-ha-animais-maus.html

Motănelul obosit
S-a culcat şi-a adormit.
Vrăbiuţa  nu-i dă pace,
Fiindcă-ar vrea ca să se joace.

– Motănel! Mă plictisesc!
Tare-aş vrea să te trezesc!
– Miau-miau-miau! Cine mă scoală?
Vrăbiuţa? Ce-ndrăzneală!

Aş putea să te mănânc
Şi-apoi din nou să  mă culc!
Dar… de ce să îţi fac rău?
Cred că e bun gândul tău!

Prietenu-i bun mereu
Şi la bine şi la greu!
Oricât ar fi el de mic
Tot e de-ajutor un pic !

Plouă în pădure

Plouă, plouă în şuvoaie
Şi-n pădure-i hărmălaie:
Fără duş, fără copaie
Animalele fac baie.

Aricei şi pui de lup
Prin băltoace fac zdup-zdup;
Vulpişori şi veveriţe
Cu săpun dau pe codiţe.

Ursuleţii cei mai mici
Din lăbuţe fac plici-plici!
Se împing şi se stropesc…
Tiiii! Ce se mai veselesc!