Imagine preluată de pe un alt blog http://ingridutz.eu
Prin fulgi de nea dansând în vârtejuri,
O sanie albă coboară din ceruri.
E trasă de reni cu coarne de-argint,
Şi-n ea, Moş Crăciun în roşu veşmânt.
Pe străzi, luminiţe în pomi s-au aprins
Şi totu-i tărâm din basme desprins.
E zvon de clopoţei şi cântec de colind
Şi cete de copii de peste tot venind.
In case luminate sunt brazi împodobiţi
Şi-s toţi în jurul mesei.Copiii fericiţi,
Pe Moş Crăciun l-aşteaptă să vină… şi-a venit!
Când? Cum? Ce de daruri!!! Şi nici nu l-au simţit!
Stropi de suflet la vedere 
Pingback: Crima de la jubileu (2) «
Am să las două citate, în urma trecerii mele prin acest decor idilic pe care l-ai zugrăvit cu penelul gândurilor, în aşa fel încât m-am simţit din nou pe derdeluş, trăgând de sanie:
Primul îi aparţine lui Calvin Coolidge – „Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune”.
Al doilea mi-a trezit şi zâmbete:
Richard Lamm – „Crăciunul este perioada când copiii îi spun Moşului ce doresc şi adulţii plătesc.”
Crăciunul – şi mai sunt doar puţine zile – extrage din noi, cu mâini îndemânatece – toată copilăria pierdută…
Gânduri bune la ceas de seară!
Cristi, doar ce ţi-am vâzut chipul şi un zâmbet cald mi-a destins faţa şi mi-am zis: acuş-acuş apare şi Geanina . M-am uitat eu printr-o fereastră magică drept în camera voastră:Geanina trebăluind prin încăpere şi tu la calculator scriind de zor. Deodată „informatorul de serviciu” te-a anunţat că am scris ceva şi ai venit fuga să vezi despre ce este vorba. Ai citit, ai zâmbit şi ai strigat-o pe Geanina… aţi spus că vă sunt dragă ( iar eu când am auzit, v-am îmbrăţişat pe amândoi!) şi ai scris… şi-ai scris în aşa fel, încât am simţit ce dor îţi e de copilărie!
Aproape că nu îmi vine să cred că mai este atât de puţin până ne va vizita Moşul. I-am pregătit şi eu câteva daruri, chiar şi piftie de curcan. Mă voi îmbrăca în roşu, bradul cred că va purta haină argintie şi-l vom aştepta cu aceeaşi emoţie ca în fiecare an.
„O sanie albă coboară din ceruri.
E trasă de reni cu coarne de-argint,”
O imagine de toată frumuseţea, am vizualizat-o şi un zâmbet mare pe chip mi-a apărut. M-am prins în dansul fulgilor de nea şi am pătruns sfios în poveste.
„E zvon de clopoţei şi cântec de colind
Şi cete de copii de peste tot venind.”
O altă imagine ce îndeamnă sufletul la aduceri aminte, amintiri din colipărie, o etapă a vieţii ce nu poate fi dată uitării. O lume de basm, cu frumosul aşternut pe fiecare filă a iernii.
Poemul se încheie dăruindu-ne bucuria descoperirii mult aşteptatelor daruri. Fericirea de pe chipul celor dragi în astfel de circumstanţe este tot ceea ce contează cu adevărat.
Mulţumim de daruri, draga mea dragă!
Geanina, ţi-am răspuns de azinoapte, dar probabil somnoroasă am uitat să dau clic pe „Trimite”… imi cer scuze. Uite cum tocmai la tine, care-mi faci o adevărată analiză literară punând în valoare poezia chiar mai mult decât merită, răspund cu întârziere. Ce să-ţi spun? M-ai dat gata! Un comentariu cât o postare, frumos şi inspirat scrisă, aşa cum numai tu ştii să faci. Iţi mulţumesc pentru toate cuvintele frumoase, îţi mulţumesc pentru gândurile tale pentru mine!
Şi mie mi se întâmplă să procedez cum ai scris tu, aiic, în comentariu. De vină este doar oboseala. Citesc cu maximă plăcere ceea ce scrii, îmi place să pătrund mesajul fiecărei postări, ci gândul, cu sufletul, să-l ating imaginar, să mă transpun în pielea personajelor tale de poveste. Totul este plin de magie, versul, imaginea pe care după ce dai click te bucuri precum un copil, sufletul tău pe care l-ai deschis şi îl menţii aşa în ochii noştri.
Te îmbrăţişez cu mare, mare drag!
Geanina, ştiu că acolo unde intri inima ta toarnă iubire şi îţi simt şi sufletul de copil alintându-se printre jucăriile din poezii.
Răspund cu drag îmbrăţişării tale.
Woow, buni. Deja simt că Moş Crăciun este în drum spre noi. 🙂 Cât mă chinuiam să rămân trează când eram mică ca să-l văd pe Moşu. Nu ştiu cum se făcea, dar ajungea la mine numai când deja mă fura somnul. 😛 Şi tare mă mai minunam dimineaţa… de ce scrisul Moşului seamănă cu scrisul mamei? (cum mai aveam un frate trebuia să lase un bileţel pentru cine este pachetul 😀 ). De când descoperisem asta, începusem să intru la bănuieli. Învăţătură de minte, să nu cumva să fac gafa asta când voi avea copii. 😆 O seară frumoasă îţi doresc! Te pup, buni dragă! 🙂
Carmen, daca esti cuminte, chiar vine Mos Craciun cel adevarat si iti aduce un pachet mare cu iubire adevarata! Si pe el n-ai sa mnai vezi scrisul mamei ci un scris ciudat pe care Cupidon a insemnat ceva ce numai tu vei putea descifra. Si eu te pup si … sa-mi spui cum te descurci cu darul de care tocmai ti-am spus!
Va multumesc ca ati acord din timpul dumneavoastra, macar o parte sa imi citi scrierile. Este o onoare pentru mine.
O mica sezisare, linkul de la blogul meu este: http://ingridutz.eu
Ingrid, am citit cu mare placere destul de mult, nu tot ce-i drept, dar tot ce am citit a fost o incantare. Am sa modific linkul.
Te mai astept, oricand cu mare drag.
Superba poezie de atmosfera Aura :). Deja ne introduce in lumea magica a Craciunului. Ai adus mireasma de sarbatori si cantece de bucurie. Il asteptam mai cu drag si mai cu sarg pe Mosul. 🙂
Araceli, ca de obicei eşti darnică în aprecieri, dar dacă prin ceea ce am scris ţi-a pătruns mai devreme spiritul Crăciunului în suflet, este minunat!
Pingback: Atunci voi fi zăpadă pentru tine… «
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 46) « Blogul lui Teo Negură
Ho,ho,ho… vine Moşul încărcat, după cum s-au descurcat părinţii şi s-au descurcat că unii mai au şi ei părinţi 😉
O lume de basm în versurile tale.
Mulţumesc, m-ai făcut să fiu din nou copil. 🙂
Cammely, dacă ai fost cuminte, vei primi şi tu un dar. Oricum, eu îl voi ruga pe Moş Crăciun să-ţi aducă printre celelalte daruri, gândurile mele bune pornite din stropii mei de suflet.
Pingback: 3 ceasuri bune «
Ai deschis larg portile sufletelor noastre sa ni le umple spiritul Craciunului cu bucurie,bunatate ,colinde,lumina…….
……si amintiri…..doua fetite tinandu-se de mana si cantand emotionate:Mos Craciun cu plete dalbe…..!!
Liana, sunt amintiri păstrate în suflet… noi două, în braţe la măiţa, ascultând vrăjite cum ne cânta colinde …
Apoi… îţi aminteşti … mama …..”E noapte, patul e făcut, dar cine să se culce,
Când mama stă şi povesteşte cu glasu-i cald şi dulce…”
şi pentru ca totul să fie perfect, se aude de undeva o colindă. primeşti cu colinda, aura?
– http://www.youtube.com/watch?v=tZzpQIzOuO4
Camelia, sigur că primesc colindele şi colindădorii! Să vină într-un ceas bun!
Craciun fericit ! alaturi de cei dragi !!
bucuria lor sa-ti umple inima de dragoste ! !
Windwhisperer, mulţumesc mult pentru urări. Bine ai revenit ! Crăciun fericit! La mulţi ani !
Pingback: Ultima ninsoare « Blogul lui Teo Negură
Pingback: PAveste fără sfârşit « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: Năbădăiosu` şi Moşu` « Cristian Dima
cine il asteapta pe mos craciun? ,eu da
Hannah montan, toţi îl aşteptăm pe Moş Crăciun. Fiecare dintre noi speră ca Moşul să nu vadă năzbâtiile pe care le-am făcut, şi să ne aducă câte ceva… aşa , un mic semn că nu a uitat că am fost şi noi copii cândva şi că am mai păstrat câte ceva din copilările intr-un colţ al sufletului!!
CE MINUNAT ESTE CAND REUSIM SA FIM CRACIUNI SI CRACIUNITE UNII PENTRU ALTII…pentru ca de fapt Craciunul inseamna iubire,insemna bunatate si fericire.Sa ai parte de implinirile pe care le astepti,sa te bucuri de tot si toate la cote maxime!
Tasha, bun venit în prag de sărbători printre stropidesuflet bucuroşi de oaspeţi noi! Să-ţi fie viaţa lumină, bucurie şi impliniri de vise!
Sarut mana! Acum, cand si in curtea casei mele de la tara s-a asternut omatul, pomii incarcati cu zapada, partia de la scara casei la fantana si la poarta, cu Labus cuibarit in cusca lui, privind nedumeirt si-nfrigurat cum ninge, ma simt din nou copilsi astept cu-nfrigurare parca, sa vina Mos Craciun! Felicitarii pentru poezie! O zi minunata!
Nea Costache, bun venit! Cu drag bucuroasă de aşa vizită plăcută. E iarnă, ninge ca-n poveşti şi ne simţim cu toţi copii în preajma sărbătorilor. Iar când ambianţa este ca cea zugrăvită aşa frumos cum numai nea Costache ştie, este minunat! Sărbători cu bine nea Costache!
Draga Aura, n-am mai intrat pe bloguri, am avut serbare, unele-altele…Dar uite ce minuatie gasesc iar la tine, o frumoasa poezie dedicata Craciunului si lui Mos Craciun, pe care s-o asculte si copiii, dar si adultii! O simt pe muzica…asa, abia soptit! O superba imagine a unui far inghetat, dar primitor, lumind undeva departe, la malul unei mari feerice, aproape de Tara lui Mos Craciun!
O zi buna, draga prietena!
„In case luminate sunt brazi împodobiţi
Şi-s toţi în jurul mesei.Copiii fericiţi,
Pe Moş Crăciun l-aşteaptă să vină… şi-a venit!
Când? Cum? Ce de daruri!!! Şi nici nu l-au simţit!”
Mirela, şi eu am lipsit de pe bloguri şi sunt în urmă cu noutăţile. Probabil după sărbători să fiu mai activă. Am mult de lucru şi tu ştii. De luni, punem pe blog coperta şi o pagină două pe care vom alege împreună! Zile minunate îţi doresc!
Pingback: BRAŞOV – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ (1) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: BRAŞOV – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: LICITAŢIE PENTRU LAURA « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Ma gandeam citind versurile, oarecum neatent la ele si imaginandu-te pe tine, ca Mos Craciun ti-a semanat in suflet, demult, cand erai o fetita, un germene din bunatatea lui. Si-a tot crescut…
Pingback: Festivalul "Cerbul de aur" Brașov (I) | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Bilant 2010 | Blogul lui Nea Costache
In primul rand vreau sa-ti multumesc pentru vizita facuta „la plimbare”.Ai un blog pe cat de simplu pe atat de frumos, iar poezia place.Felicitari.Am sa mai revin cu placere si te astept si pe tine din nou „la plimbare”.
Un an nou binecuvantat iti doresc din suflet!
Pingback: Sete de foc « Gabriela Elena
Pingback: AM, CUM SĂ N-AM… | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Nenea tata lu’ Emil | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Leapșa anului: BLOG DE BLOG – cele mai bune bloguri din 2010 | Blogul lui Nea Costache
Ce versuri frumoase! Îi voi învăţa pe copii poeziile acestea cât mai curând. Multumesc.
Maria Câmpean, bun venit pe blogul cu poezii pentru copii. Te aştept oricând cu drag. Te rog să-mi spui impresiile copiilor şi dacă si-ar dori un subiect anume. Voi scrie cu mare plăcere.
Pingback: Particip la primul concurs din blogosfera « Noi: copilaria, de la mic la mare
particip cu aceasta poeziei la un concurs, sper ca e ok cu asta. am mentionat peste tot sursa:). de asemenea, particip si cu poezia facuta de tine hunilor, si care, apropos, le-a placut foarte mult!
tine-o tot asa!
Luminiţa, nu pot decât să mă bucur . Este o surpriză minunată care îmi motivează străduinţa de a scrie cum mă pricep mai bine pentru micuţi. Iî pup pe amândoi şi promit să le mai scriu poezioare pe măsură ce le voi afla noile aventuri! Iţi mulţumesc mult de tot!
Pingback: Eu și Moș Crăciun « Un blog cu năbădăi
Pingback: (EU) Manifest pentru iubire | Cristian Dima