Prima lună-n calendar
E ianuarie zis gerar,
Dar afară este cald
De îmi vine să mă scald!
Şi nu caut eu pricină,
Dar iarna uită să vină!
Dac-apare, am s-o duc
Drept la mine în sătuc
Şi din nori pufoşi să cadă
Peste tot fulgi de zăpadă
Să ies iar pe ulicioară
Şi să zbor c-o sănioară!
Sakura, a prezentat pe blogul ei http://dpnori.blogspot.ro/2013/02/cum-se-face-un-om-de-zapada.html?showComment=1360614235713#c712217679238122241, o mulţime de omuleţi de zăpadă care mi-au sugerat câteva versuri. Iată-le
CE CIUDAT !
De ieri ninge şi pe stradă
Sunt doar oameni de zăpadă
Dar ciudat: merg! Zgribuliţi,
Deşi sunt înfofoliţi !
Nici nasul nu e din morcov
Şi nici gura, fruct de roşcov!
Unul vine chiar la noi.
Dacă face tărăboi?,
Uşa iată s-a deschis
Şi-s atâta de surprins
C-a intrat, se scutură
Şi-Azorel se bucură !
Ştiţi de ce? Fiindcă e tata!
Şi ninsoarea l-a dat gata,
Fiindcă-n alb l-a îmbrăcat
Şi-acum pare deghizat:
In om de zăpadă sculptat.
IARNĂ GREA
Norii adunaţi grămadă
Scutură fulgi de zăpadă,
Imbrăcând natura toată
Intr-o mantie curată.
Pomii crengile-şi apleacă
Sub poveri de promoroacă
Şi aşa de nea albiţi
Par să fie înfloriţi.
Pe un stâlp de telegraf
Croncăne o cioară grav
Supărată că sub cer
Nu e loc decât de ger!
Jumătate îngheţat,
Azor latră-nfuriat
Un străin ce stă-n livadă!
Dar… e omul de zăpadă.
NOAPTE SFÂNTĂ
In noaptea sfântă, plină de mister,
Când îngerii aprind candele-n cer,
Un cor divin, în văzduhul etern,
Cântă povestea din Bethleem.
Şi doar copiii-n somn călătorind
Aud îngerescul colind:
În vis li s-arată Pruncul cel Sfânt
In ieslea săracă, aici pe Pământ.
O stea mare-n cer lumina o ţese
Şi magii sosesc cu daruri alese.
Bucuraţi-vă! Azi Iisus a sosit !
El din iubire pentru noi a venit!
Copiii au zâmbet duios la trezire
Şi-n inima lor e numai iubire.
Cu ochii în slavă şi mâini împreunate
Domnului se roagă pentru sănătate.
Ce mă fac? Am o problemă
Şi sunt în mare dilemă.
Azorel iar a cărat
Pantofiorii mei sub pat,
Şi-o să mă fac de ruşine
Dacă astă seară vine
Moş Nicolae la mine
Cu dulciuri şi mandarine.
Eu la uşă n-am de fel
Nici măcar un papucel!
Dar îi pun din nou pe prag
Şi pe Moş l-aştept cu drag,
Iar pe domnul Azorică
Îl închid în curtea mică
Şi-am să-l rog pe Moş, frumos
Să-i lase şi lui un os!
Iarna tare-mi place mie
Şi-o primesc cu bucurie,
Că vine cu sărbători
Şi cânt de colindători.
Cu zăpadă mult mă joc
Cu copiii la un loc.
Ne trântim şi facem buuuf!
Dar parc-am cădea în puf.
Veselia e cu noi,
Veselia suntem noi!
-Mămico,
Ce-nseamnă ţara s-o iubeşti?
-Inseamnă
Să fii sănătos şi să creşti,
Să înveţi şi să ştii să munceşti
Atât cât fiinţa ta poate,
Să nu te ducă altul în spate.
Inseamnă
Să fii bun, demn şi cinstit în toate
Şi ce vei face, să fie în dreptate.
Onoarea să ştii să-ţi păstrezi,
Să fii cutezător şi să visezi.
Ape, câmpie şi munte şi vale
Pe toate să le simţi ale tale.
Să-ţi fie dragă şi iarba de acasă,
Nici unde să-ţi pară că e mai frumoasă!
Inseamnă
Să fii harnic,mândru şi să iubeşti
Neamul şi limba pe care-o vorbeşti.
Pace şi înţelegere mereu să doreşti
La greu, ţara ta să nu o părăseşti.
Inseamnă
Să nu pleci capul, să mergi tot înainte
Iar de o clipă şovăi, te rog să iei aminte:
Duşmanul ţării este în fapta rea,
In ură, dezbinare şi slăbiciunea ta.
Şi nu uita copile:
Mai am ceva de spus
Unirea este aceea ce ţine steagul sus.
Se apropie Moş Nicolaie!
Ghetelor le-am făcut baie,
Le-am aşezat la intrare
Şi-acum stau în aşteptare.
Ia să fac un inventar
Să văd ce primesc în dar:
Am luat zece la română!
Am deja cadou-n mână!
Dar… am bărbierit motanul.
Doar nuia văd pân-la anul!
Dar…mi-ajut mereu bunica.
Uraa! Mi-aduce bombonica!
Auu! Am spart chiar ieri fereastra
Când am prins musca cu glastra.
Precis primesc nuieluşa
Cum m-ameninţa mătuşa.
Nu e bine, ce mă fac?
Nu am cum să-i fiu pe plac.
Uraaa! Idee salvatoare:
Pun la uşă afiş mare,
Cu zicala românească
Ca şi moşul s-o citească:
COPIL CUMINTE ŞI BABĂ FRUMOASĂ
NU GĂSEŞTI ÎN NICI-O CASĂ!
Poate „ţine”… ştiu şi eu?
Un pisoi micuţ privea
Pentru întâia oară
Cum din cer uşor cădea
Câte-un fulg de nea.
De uimire -ce credeţi?-
A căzut în coadă!
– Fraţi pisoi , hai să vedeţi
Laptele-n cascadă !
Si căscând boticul mare,
Plin de încântare,
Aştepta din cer să-i curgă
Lapte, să-i ajungă.
Dar de cum i-atinse limba
Sări-n lături speriat
Şi strigă cu disperare:
-Laptele a îngheţat!
Baba-Iarna a venit
Cu îngheţ şi ger cumplit.
Iarăşi ninge viscolit
Peste sat.
Ar ieşi copii la joc,
Dar e frig şi în cojoc.
Tot mai bun este un loc
Lângă foc.
Doar Grivei mai stă afară
Şi când luna o s-apară,
Va lătra-o a mia oară
Într-o doară!
– Mârrr! Ce frig este în cuşcă!
Sare-n sus ca tras din puşcă
Şi de-o prinde geru…îl muşcă!
Prea l-a supărat!
Stropi de suflet la vedere 